Stă în puterea dumneavoastră să vă faceţi viaţa mai bună!
Învingeţi-vă temerile şi învăţaţi să gestionaţi stresul!
Depăşiţi timiditatea!
Construiţi-vă încrederea în forţele proprii
şi întăriţi-vă stima de sine
V-aţi gândit la faptul că o puternică încredere în sine vă poate ameliora viaţa?
Adevărata încredere în tine nu înseamnă a fi bine cu tine atunci când lucrurile merg bine, ci înseamnă să ştii cum să gestionezi situaţiile dificile şi incertitudinea.
Persoanele care au încredere în ele însele ştiu să gestioneze incertitudinea rămânând relaxate şi acţionând cu certitudinea că au resurse pentru a face faţă situaţiei.
Hipnoza este eficientă în întărirea Eului şi a încrederii în sine şi ajută la menţinerea relaxării în situaţii de obicei ameninţătoare (a lua cuvântul în public etc.).
Creşterea stimei de sine
O slabă stimă de sine poate apărea din diferite motive. Persoanele cu o slabă stimă de sine au tendinţa de a se blama pentru lucruri de care nu sunt responsabile, de a-şi subestima capacităţile şi de a se aştepta ca cele mai rele lucruri să se întâmple.
Sugestibilitatea crescută în starea hipnotică, asociată cu tehnici de programare neuro-lingvistică şi hipnotice fac din hipnoterapie un instrument puternic şi eficient pentru întărirea încrederii în sine.
Psihoterapia şi mai ales hipnoterapia vă pot ajuta să vă amelioraţi stima de sine, să aveţi o imagine de sine corectă şi obiectivă, să deveniţi conştient de capacităţile pe care le aveţi şi să vă realizaţi potenţialul neexploatat pentru a vă face viaţa mai eficientă şi mai fericită.
Gestionarea stresului şi a emoţiilor negative
Hipnoterapia vă permite să evitaţi somatizările şi efectele negative ale stresului asupra sănătăţii, prin integrarea tehnicilor de relaxare, reactivarea mecanismelor naturale de gestiune a stresului, afirmarea sinelui, adoptarea unui mod de viaţă mai sănătos şi integrarea tehnicilor de gestiune a timpului şi de rezolvare de probleme.
Metoda Crescent pentru gestionarea şi reducerea stresului
Tehnicile folosite sunt tehnici ale hipnozei tradiţionale şi ale hipnozei ericksoniene, tehnici de programare neuro-lingvistică şi de eliberare emoţională.
Ele intervin pe două niveluri şi vor fi adaptate particulariăţilor fiecărei persoane.
Intervenţii la nivel conştient:
- identificarea mijloacelor de acţiune asupra cauzelor stresului şi a resurselor necesare pentru aceasta;
- reactivarea sistemului natural de reducere a stresului (ciclul ultradian), învăţarea tehnicilor de reducere imediată a stresului (relaxare – vizualizare, tehnici de eliberare emoţională);
Intervenţii la nivel inconştient:
- tratarea efectelelor stresului (oboseală, migrenă, angoasă, depresie, diverse somatizări, probleme legate de memorie sau de concentrare etc.);
- schimbarea percepţiilor interne, reajustarea modului de a vedea lumea;
- conştientizarea şi creşterea resurselor interne: încredere în sine, stimă de sine, afirmarea sinelui etc.
În funcţie de intensitatea simptomelor şi de resursele interne existente,
acest program se poate aplica în 8 până la 10 şedinţe
Stresul
Putem defini stresul drept un răspuns automat la un eveniment exterior, o reacţie de adaptare. Este un fenomen normal, natural şi chiar util în viaţă fiecărei fiinţe vii. El pregăteşte organismul să facă faţă situaţiilor şi circumstanţelor dificile. Stresul este o reacţie de „fugă” sau de „luptă”. Sistemul nervos eliberează adrenalină, care stimulează anumite reacţii.
Presiunea sanguină creşte şi sângele curge spre inimă, spre muşchi şi spre creier, în timp ce scade afluxul de sânge la nivelul epidermei, al sistemului digestiv, al ficatului şi al rinichilor. Inima bate mai repede, respiraţia este mai rapidă, muşchii se întind şi creierul este în alertă. Nivelul de glucoză (zahăr) şi de colesterol creşte pentru a furniza energie, digestia este mai lentă şi multe alte schimbări se manifestă: dilatarea pupilelor, transpiraţia este mai abundentă, tenul devine palid etc.
Dar în viaţa modernă reacţiile de fugă sau luptă nu mai sunt opţiuni valabile. Cu toate acestea, sistemul nostru nervos reacţionează în acelaşi mod atunci când este vorba de ameninţări la adresa ego-ului nostru sau de ameninţări fizice. În consecinţă, el se pregăteşte constant pentru urgenţe care nu au loc niciodată, presiunea creşte la maximum şi corpul nu are posibilitatea să o evacueze.
Din punct de vedere psihologic, stresul poate fi definit ca rezultatul dezacordului dintre exigenţele sau aşteptările percepute şi percepţia noastră despre resursele pe care le avem pentru a răspunde acestor exigenţe. Astăzi este binecunoscut faptul că stresul excesiv şi de lungă durată atrage după sine perturbări care pot deveni foarte grave.
Semne ale stresului
O oboseală constantă, toane frecvente, schimbări în apetit sau în somn, guturai repetat, toate acestea ne arată că organismul este supus unui stres important. Pierderile pot fi fizice (astm, dureri de cap, tulburări digestive, erupţii cutanate), psihologice (confuzie, iritabilitate, pierderea concentrării sau a memoriei, anxietate, depresie) sau comportamentale (schimbări în apetit, creşterea consumului de alcool şi de tutun, accese de nerăbdare şi chiar de violenţă).
Stresul are şi o acţiune asupra mecanismelor de apărare, diminuând resursele imunitare. De la apariţia primelor semne ale oboselii, este important să reacţionaţi şi să luaţi anumite măsuri pentru ca să stăpâniţi situaţia.
Situaţii stresante în viaţa de zi cu zi:
- incapacitatea de a vă controla viaţa profesională, exces de presiune în lucrul sub constrângerea termenelor şi/sau complexitatea sarcinilor, rigiditatea sau rutina muncii, timpul prelungit petrecut la muncă sau orare care limitează viaţa socială;
- incertitudinea în ceea ce priveşte promovările, nesiguranţa cu privire la atribuţiile de la locul de muncă, ore de lucru peste program care ne limitează viaşa socială;
- intimidarea şi alte forme de hărţuire, perioadele de schimbare organizaţională, promovarea sau absenţa promovării;
- doliul, boala unui membru al familiei, separarea de un partener, mutatul;
- comportamente dificile ale copiilor, conflicte familiale sau dificultăţi sociale
Mijloace de acţiune împotriva stresului:
Din fericire, oricare ar fi condiţiile exterioare generatoare de stres, puteţi dezvolta noi modalităţi de a-i face faţă:
- gestionarea mai bună a solicitărilor: ameliorarea condiţiilor de muncă, a spune “nu” unei supraîncărcări la muncă, căutarea unui loc de muncă mai puţin exigent, o mai bună gestionare a timpului etc.
- schimbarea obişnuinţelor de viaţă: reducerea substanţelor excitante (cafeină), a băuturilor gazoase, a ceaiului (cafenina imită adrenalina şi creşte şi nivelul stresului), reducerea alcoolului şi a ţigărilor, igiena alimentară (reducerea sau eliminarea zahărului, consumul crescut de fructe şi legume proaspete);
- schimbarea percepţiilor: reacţiile la stres nu răspund realităţii exterioare, ci percepţiei noastre interne despre această realitate. Informaţiile exterioare trec prin “filtre” proprii fiecărui individ, în funcţie de educaţia primită, de cultura sa, de experienţa sa de viaţă etc.